Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp

Scroll prin viață sau digital detox?

“Viața pe ecran” este noua adicție la nivel mondial. La ora aceasta este una dintre cele mai dinamice dependențe de pe glob. Numărul celor care utilizează un smartphone a depășit deja de mult 3 miliarde și este în continuă creștere. Iar pandemia actuală a accelerat cultura noastră deja ultra digitalizată și a schimbat toate statisticile legate de mediul virtual.

Potrivit World Advertising Research Center, interesul pentru parcurgerea de conținut media online s-a dublat, pe măsură ce restricțiile impuse de Covid-19 ne-au forțat să ne relocăm profesional, în spațiul virtual. Pare că este din ce în ce mai greu să ne separăm și să ne detașăm de stimulii constanți de ordin digital, fie că vorbim despre smartphones, leptopuri sau televizoare.

În ce categorie ești?

Potrivit statisticilor, mai mult de o treime dintre cei care citiți acum acest articol, ați verificat contul de Facebook în ultimele 10 minute.

Iar jumătate dintre voi, dimineața la trezire, ați verificat telefonul, înainte de a face orice altceva.

Acestea sunt unele dintre cele mai nocive obiceiuri. Marea majoritate justifică cel de-al doilea gest, prin faptul că își setează alarma pe telefon. Însă nu realizează că în mod instinctiv, după ce opresc alarma, verifică emailul, apoi intră pe social media și pe alte canale online și astfel cad pradă unei invazii de informații care le asediază pur și simplu mintea, creând senzații de urgență, obligații și îngrijorare. În final aceste senzații le marchează ziua, fără ca măcar ei să realizeze.

 No-mo-fobia.. Oh, wait! What?

 O nouă fobie pune stăpânire pe tot mai multe minți.

Nomofobia este un termen apărut în urmă cu aproximativ un deceniu și îi este atribuit unui britanic care a încercat să definească prin el, “anxietatea despărțirii de smartphone”. Este un acronim pentru “no-mobile-phone-phobia” și se pare că de prin anul 2008 a fost luat în considerare drept un sindrom. Cambridge Dictionary l-a declarat atunci, cuvântul anului.

Nomofobia este frica de a pierde ori de a rămâne fără telefon la un moment dat. Se manifestă prin verificarea obsesivă a prezenței acestuia. Dacă ai des această senzație de “inseparabilitate de smarthphone”, este momenutul să iei o decizie radicală. O persoană afectată de această senzație, are și alte obiceiuri:

  • postează des și aproape orice, pe platformele de socializare. Își găsește un motiv în orice pentru a face o postare și a fi prezentă cu orice preț în spațiul virtual.
  • postează întotdeauna despre viața ei și este dependentă de aprecierea și implicarea celor din jur. Cu toate acestea, ceea ce postează nu reflectă cu adevărat realitatea în care trăiește.
  • verifică insistent dacă a primit un mesaj nou, fie că este sms, mail, like sau comment;
  • dacă bateria telefonului se descarcă, intră în panică;
  • are senzația că telefonul sună, chiar dacă acesta nu sună;
  • se simte izolată atunci când nu are acces la internet;
  • în momentele prielnice pentru socializare, stă cu telefonul în mână și comunică în spațiul virtual, în loc să petreacă timp cu cei prezenți.

Fiecare dintre obiceiurile enumerate mai sus, poate fi un semnal de alarmă, generator de stres și anxietate. Netratat, poate conduce la depresie.

S-a ajuns atât de departe încât în urmă cu 8 ani deja, în Statele Unite se deschidea primul centru pentru tratarea adicției de internet. Ulterior, în China s-au deschis 300 de astfel de centre dedicate mai ales tinerilor.

Lucrurile au avansat și mai mult de atunci încoace. Specialiștii vorbesc deja despre o legătură clară între dependența de ecrane și probleme grave de sănătate mentală.

Decizia este ca de fiecare dată, în mâinile noastre. Și implică evident, din nou, capacitatea noastră de conștientizare. Este important și urgent să ne autoobservăm într-o lume în care oamenii petrec legat, aproximativ 1 zi pe săptămână, conectați la internet, absorbiți complet de mijloace online neproductive și fără un scop precis. Gândește-te doar la atât: pierdem 1 zi din 7, 1 an din 7 și 7 ani din 49, navigând în virtual, in the middle of nowhere.

Glisăm.. viața

Iată câteva studii și statistici care oglindesc dependența noastră de tehnologia digitală. Sunt multe, interesante, dar din păcate reflectă într-un mod foarte dur și direct realitatea multora dintre noi. Parcurgându-le, poți să identifici propriile tale slăbiciuni și cu această ocazie să iei o decizie importantă.

Un studiu recent estimează că atingem, glisăm și facem clic pe dispozitivele noastre în medie, de 2.617 ori în fiecare zi. Ți se pare exagerat? Această simplă întrebare m-a făcut să dau clic de 16 ori pe literele alfabetului din tastatură, plus mai de câteva ori clic pe “spațiu”, plus clic pe semnul de întrebare. Deci, în total 20 de clicuri.

În medie, un utilizator obișnuit, consumă mai mult de 2 ore/zi numai pe rețelele de socializare și își verifică smartphone-ul la fiecare 12 minute.

Adulții din Marea Britanie petrec în medie aproapte 9 ore pe zi pe ecrane. Mai mult timp decât dorm! Cu toate acestea 62% dintre ei spun că “urăsc” faptul că sunt dependenți de acestea. Nici nu e de mirare! Aproximativ 7 milioane de britanici declară că se simt „deprimați” atunci când privesc viața perfectă a prietenilor.  Se simt rău îmbătându-se cu false impresii, dar nu se pot opri.

Copiii din Marea Britanie petrec 6 ore și jumătate pe zi pe ecrane și spun despre părinții lor că aceștia stau de două ori mai mult. Apropos de puterea exemplului!

Jumătate dintre americani cred că nu ar putea trăi fără telefoanele lor mobile.

Un studiu a constatat că doar vizualizarea logo-ului Facebook poate provoca tentații greu de controlat.

Un studiu realizat de Universitatea Binghamton arată că femeile sunt mai susceptibile la dependența de smartphones decât bărbații. Făcând parte din categoria menționată, evident că nu mă avantajează această concluzie, dar asta e realitatea. Mărturisesc pe această cale că am fost tentată să o șterg de aici, din motive discriminatorii. Glumesc!  :)))

Dr. Richard Graham, specialist în dependență de tehnologie la Spitalul Nightingale din Londra, vede în fiecare an aproximativ 50 de cazuri noi de dependență digitală. Doar el.

Un studiu realizat de Universitatea Notre Dame-Louaize în rândul propriilor studenți, a constatat că evitarea atașamentului, stima de sine scăzută și nivelul ridicat de anxietate pot crește dependența de smartphones, agravând o dată în plus efectele negative ale tehnologiei digitale în sine.

Reversul medaliei? Un studiu realizat de Universitatea Carnegie Mellon a constatat că persoanele care au trimis sau au primit mai multe mesaje, comentarii și postări în cronologie, au raportat rezultate îmbunătățite în recuperarea lor psihică și socială, depresie și singurătate.

Cu alte cuvinte, depinde cum utilizăm tehnologia. Utilizarea pasivă a rețelelor de socializare generează rezultate negative. Deci, să le folosim într-un sens pozitiv! Și nu cum scrie mai jos.

Ne întindem singuri capcane

Un sondaj realizat în urmă cu 3 ani, de The American Psychological Association (APA) arată că persoanele care își verifică în mod constant e-mailurile, mesajele și rețelele sociale experimentează mult mai mult stres decât cei care nu o fac. Aproape jumătate dintre respondenți au atribuit stresul, disputelor politice și ideologice de pe rețelele de socializare.

Văzând atâta patimă pe facebook, am fost tentată de câteva ori să renunț la social media, exact din acest motiv. Aveam senzația că toată lumea este atinsă de turbare. Off! :))

Un studiu al American Journal of Preventive Medicine a constatat că utilizatorii fideli ai social media sunt de două ori mai predispuși la izolare socială.

Tinerii sunt și mai vulnerabili. Aproape jumătate dintre cei cu vârste între 18-34 de ani au declarat că fluxurile de informații de pe rețelele de socializare îi fac să se simtă neatractivi. Iar 52% dintre elevii de vârstă școlară, au spus că se simt mai puțin încrezători în ceea ce privește aspectul lor și că rămân cu senzația că viața lor nu este suficient de interesantă, pentru că proiectează ceea ce văd în social media în propria lor realitate și sunt afectați de discrepanță.

Un studiu din 2016 realizat de Universitatea din Pittsburgh a arătat că cei care utilizează 7-10 platforme de socializare, sunt de 3 ori mai predispuși să raporteze simptome depresive, decât cei care utilizează două sau mai puține platforme.

Un studiu al Universității din Derby din anul 2015, constata că scorurile mai mari de narcisism și nivelurile de nevrotism sunt legate de dependența de smartphone.

O lume conectată, dar decuplată..

Un studiu realizat în UK arată că 26% dintre adulți au trimis mesaje text sau instantanee prietenilor sau familiei în timp ce se aflau în aceeași cameră.

39% dintre copiii din Marea Britanie spun că uneori comunică cu părinții prin mesaje, e-mail și rețele sociale, în timp ce se află acasă în același timp. No way!

31% dintre utilizatorii de internet recunosc că din cauza timpului pierdut pe internet, ratează timp de calitate pe care îl pot petrece cu prietenii și familia. Mai mult de jumătate dintre ei admit și că dispozitivele conectate întrerup conversațiile față în față cu prietenii și familia, de mai multe ori în decurs de 1 oră.

Mai mult de jumătate (58%) dintre adulții din Marea Britanie afirmă acum că folosesc mesaje text cel puțin o dată pe zi pentru a comunica cu familia și prietenii, în timp ce doar 49% întâlnesc oameni față în față în mod regulat. Cu toate acestea, majoritatea adulților din Marea Britanie spun că ar prefera să se întâlnească sau să vorbească la telefon decât să comunice prin text. Procentul se apropie de 100%. Adică știm ce vrem, dar nu dăm curs ideii.

Impactul asupra copiilor

54% dintre adolescenții din SUA afirmă că petrec prea mult timp pe telefoanele lor mobile, iar două treimi dintre părinți își exprimă îngrijorarea cu privire la subiect.

Un studiu LSE din 2015 a constatat că rezultatele elevilor de 16 ani la teste, s-au îmbunătățit cu 6,4% atunci când li s-au luat telefoanele.

Cercetările americane cu privire la tinerii de 18 ani au descoperit că aceia care s-au despărțit de telefoanele lor, au notat mai mult, și-au amintit mai mult și au obținut 1 punct și jumătate mai mult la teste, decât cei care au rămas cu telefoanele în posesia lor.

Potrivit unui sondaj recent YouGov comandat de American Speech-Language-Hearing Association în rândul părinților cu copii cu vârsta de 8 ani sau mai mică, 95% spun că utilizarea tehnologiei lor interferează cu oportunitățile zilnice de a vorbi, de a se juca și de a interacționa cu copii lor fără ca aceștia să fie distrași constant.

Un studiu UCLA a constatat că pre-adolescenții care au fost într-o tabără de detox digital 5 zile, au fost mult mai buni în citirea emoțiilor celorlalți (inteligență emoțională, abilități de comunicare non-verbală), decât copiii care au continuat să utilizeze tehnologii.

Mulți părinți din Marea Britanie consideră că este mai ușor să-și determine copiii să-și facă temele, să se culce sau să facă baie decât să-și oprească telefoanele, laptopurile și televizoarele, a constatat un sondaj recent.

6 din 10 americani își doresc ca membrii familiei lor să lase tehnologiile deoparte, mai des.

Un studiu al Universității din Sheffield subliniază faptul că petrecerea unei ore pe zi pe rețelele de socializare reduce probabilitatea ca un copil să fie complet fericit cu propria viață, cu 14%.

Un studiu a constatat că fiecare oră în care sugarii și copiii cu vârste cuprinse între 6 și 36 de luni folosesc dispozitive cu ecran tactil se traduce în 15,6 minute mai puțin somn.

Noile cercetări prezentate în cadrul reuniunii societăților academice pediatrice de acum 3 ani, au atras atenția asupra faptului că fiecare 30 de minute petrecute pe tehnologii înseamnă un risc crescut cu 49% în deprinderea vorbirii, în rândul copiilor cu vârste sub 2 ani.

Un sfert dintre copiii cu vârste între 12 și 15 ani afirmă că vizionarea în exces a ecranelor tehnologiilor, i-au determinat să-și neglijeze activitatea școlară.

Productivitate în spațiul virtual?

Un studiu realizat de Centrul de Cercetare Pew a constatat că 1 din 5 angajați este distras la locul de muncă, de social media.

Un studiu publicat de Journal of Behavioral Addictions a constatat de asemenea, că atunci când ești implicat în rezolvarea unei probleme, dacă iei o pauză pentru a te uita în telefon, vei avea un delay de 19% în respectarea termenului de finalizare și o eficiență cu 22% mai scăzută. Pierzi și timp și energie.

Durata medie de atenție a omului a scăzut semnificativ în cei peste 10 ani de când există smartphones și astăzi este mai mică decât a unui peștișor auriu. (Mi-am dat ochii peste cap! Și am și râs! Dar nu e de râs!)

Mulți susțin că o scădere a capacității de atenție este provocată și de capacitatea noastră crescută de a efectua mai multe sarcini în același timp (multitasking). Cu toate acestea, cercetările de la MIT au demonstrat negru pe alb că multitasking-ul nu funcționează, pentru că este total în opoziție cu principiile care stau la baza funcționării sistemelor noastre neurologic și nervos.

Mai mult decât atât, un studiu realizat de Universitatea din Chicago a arătat că IQ-ul nostru este redus în prezența telefoanelor, chiar și atunci când acestea sunt cu fața în jos și oprite. (M-am uitat la al meu. Era cu fața-n sus și era deschis. Am râs din nou! Dar nu-i de râs nici acum!)

Întrucât obiceiurile noastre tehnologice sunt contrare mecanismelor funcționării creierului, capacitatea noastră de gândire profundă și cea de menținere a concetrării, sunt reduse. Este valabil și pentru abilitățile noastre de gândire și analiză critică.

Cum reacționează creierul?

În urma unor studii foarte complexe din 2017, realizate prin neuroimagistică, s-au descoperit dezechilibre serioase în chimia creierului, în rândul tinerilor dependenți de smartphones și internet. S-au constatat modificări structurale și funcționale în regiunile creierului care implică procese emoționale, atenție executivă, luarea deciziilor și control cognitiv.

„Dependența comportamentală de utilizare a telefoanelor smart începe să formeze conexiuni neurologice în creier în moduri similare cu modul în care este experimentată dependența de opioide”. Este declarația unui Ph.D., autor al unei lucrări de cercetare la Universității de Stat din San Francisco pe această temă.

Potrivit cercetărilor efectuate de University College London, multitaskingul media și trecerea rapidă de la sarcină la sarcină, pot slăbi cortexul cingular anterior al creierului, care este implicat în procesarea informațiilor și a emoțiilor de nivel înalt.

Somn

47% dintre adulți pierd somnul din cauza utilizării internetului.

95% dintre adulții dintr-un studiu realizat în Statele Unite au recunoscut că au folosit un anumit tip de ecran în ora de dinainte de culcare. Grav? Lumina albastră artificială emisă de ecrane sporește starea de alertă și vigilență nenecesară, suprimând hormonul numit melatonină cu până la 22%, ceea ce afectează negativ somnul.

32% dintre adulții care au urmărit un serial la culcare au declarat în același studiu, că somnul le-a sărit din acest motiv, cel puțin o dată pe lună.

După ce au încercat să doarmă fără telefonul lor în camera lor, 93,6% dintre participanții la un studiu realizat de London University, au declarat că “vor lua în considerare” să nu mai doarmă din nou cu telefonul, ca urmare a nenumăratelor beneficii pe care le-au experimentat și la care nici nu s-ar fi gândit.

Contează cum adormi dar și cum te trezești. Un sondaj din 2015 realizat de Deloitte a constatat că aproximativ 59% dintre utilizatorii de smartphones verifică o platformă de socializare în cele cinci minute înainte de culcare și în primele 30 de minute de la trezire.

O fi vacanța, soluția la problemă?

60% dintre oamenii chestionați într-un studiu, au declarat că o vacanță tradițională nu mai are puterea să le amelioreze stresul, precum în trecut. Mulți recunosc că verifică e-mailurile și primesc apeluri telefonice în timp ce sunt plecați, uneori de mai multe ori pe zi.

O detoxifiere digitală are ca scop rezolvarea dependenței de computer, eliminând inclusiv toate comunicațiile legate de muncă, pentru a permite o pauză adecvată de refacere. Te tine depinde să impui reguli legate de modul în care cei din jurul tău îți exploatează timpul și spațiul.

15% dintre adulții din Marea Britanie spun că faptul că au senzația că sunt conectați constant, îi face să se simtă mereu la locul de muncă.

O cultură de tipul „mereu activ”, “tired, but wired”, cu așteptări mari din partea angajatorilor, cu spectrul monitorizării continue și a obligației de a răspunde la e-mailuri chiar și în afara orelor de muncă, împiedică angajații să se detașeze complet de la muncă, coducând la stres cronic și epuizare emoțională. Nimeni nu are de câștigat pe termen lung.

Câteva idei pentru un detox digital, preluate de la alții

Ți-am oferit deja suficiente motive pentru a te încuraja să îți creezi o strategie de detox digital. Desigur, a prelungi timpul petrecut departe de tehnologii, implică un efort din toate punctele de vedere. Mai ales acum, când traversăm o perioadă atât de delicată.  Dar efortul trebuie și merită făcut, pentru a evita epuizarea, destabilizarea psihică și emoțională și pentru a ne proteja ochii de lumina albastră atât de dăunătoare.

(1) Dă-i o pauză telefonului

Investește într-un ceas cu alarmă, dacă depinzi de ea pentru a te trezi la ora potrivită și lasă telefonul în afara dormitorului, astfel încât să nu mai ajungi la el imediat ce te trezești.

Eu am învățat să las telefonul seara, lângă leptop, în zona de zi a casei și îl deschid abia atunci când se impune să deschid și leptopul, adică atunci când efectiv începe efectiv ziua mea de lucru, în mod oficial.

Odată ce soarele apune, las telefonul deoparte. Încearcă și tu; permite liniștii serii să te invadeze. La început, poate fi  greu, pentru că ești copleșit de însăși prezența ta, dar asta este și ideea. Cu timpul, va deveni un must-have. Vei realiza că ai trăit ca un zmobie ani de zile, fără să realizezi.

(2) Setează un program pentru orele de deconectare

E important să existe niște limite, pe care să le respecte atât membrii familiei cât și partenerii de afaceri, angajatorii sau angajații tăi.

Regula mea este ca seara să nu răspund decât în situații excepționale, iar duminica este o zi complet liberă de tehnlogii. Nu ne rupem de realitate, însă un singur telefon din 4 este setat în familia noastră, să ne atragă atenția atunci când un membru al familiei noastre are o urgență. În rest, crede-mă că nimic nu e atât de important încât să nu suporte amânare. Ba mai mult decât atât! De multe ori, tocmai pentru că ești indisponibil/ă întru-un anumit interval, problema “urgentă” își găsește rezolvarea până când redevii activ/ă pentru ceilalți. Nimic mai confortabil! :))

Ceea ce este important însă, este să comunici deschis și cu claritate acest lucru celor din jurul tău, astfel încât să nu apară neînțelegeri sau frustrări, generate de impresia că cineva este ignorat în mod intenționat. Pune-i în temă pe toți și profită de liberatatea care ți se cuvine.

 (3) Shutdown complet

Când lași deoparte telefonul, nu sări pe telecomandă sau pe tastatura computerului, ori pe amândouă în același timp.

Ia în considerare pauze mai lungi de la tehnologie, pe tot parcursul zilei. Iar dacă nu pot fi lungi, ci scurte, atunci petrece-le altfel decât conectat/ă aproape biologic la lumea virtuală. Poți face o plimbare, poți să citești un pasaj dintr-o carte, să privești pe fereastră sau pur și simplu, să stai de vorbă cu cineva.  Pauză mică + pauză mică = pauză un pic mai mare. :))

(4) Trasează niște granițe fizice

Alege câteva zone fără tehnlogii în propria ta locuință și respectă regula. Vei ști că în dormitoare, în baie și în bucătărie, de pildă, tehnologiile nu sunt admise. Transformă-le în spații de interacțiune cu cei dragi sau dedicate îngrijirii personale. Sau, pur și simplu alege un sertar în care închizi tehnologiile în anumite perioade.

Eliminarea distragerilor digitale atunci când se poate, ne permite să abordăm viața mai liniștiți, mai plini de energie și cu mai multă creativitate. Din păcate, pandemia ne-a indus tot felul de stări de alertă, în care simțim nevoia de a fi permanent la curent cu ceea ce se întămpă în lume. Poate ai senzația că trebuie să fii conectat 24/7. Să știi că nimic nu se schimbă, dacă stai conectat. Toate distragerile digitale constante, nu fac decât să te împiedice să te reîncarci și să te resetezi.

Eu îmi țin telefonul pe “mute” în orele libere. În plus, notificările aferente conturilor de pe rețelele de socializare, aunt dezactivate absolut tot timpul.

Creează-ți un spațiu de liniște. Fă din acest lucru o prioritate. O cercetare a Universității Nottingham Trent arată că o treime din notificările pe care le primim pe smartphones ne înrăutățesc starea de spirit. Ce folos să fii la curent cu toate știrile, atâta vreme cât nu le poți influența pe toate?

Concluzie: Acest articol are peste 3400 de cuvinte. Am îngroșat rândurile tututor statisticilor negative de mai sus și cred că mi-am consumat norma de click-uri pentru o lună și un pic! :)) Dar!, mi-a făcut placere să îl scriu și sper că îți este de folos!

Să fii bine!

SHARE

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on twitter
Share on linkedin

Newsletter

Ultimele articole

Citește și alte articole!